Harta gunoaielor, realizată de voluntari
Autor: Georgeta Petrovici
Mai multe ONG-uri de mediu au demarat un proiect prin care vor să cartografieze toate mormanele de deşeuri din ţară, până la mijlocul lunii iulie.
Un grup de tineri voluntari şi-a propus, ca până pe 19 iulie, să identifice toate zonele din România unde sunt mormane de gunoaie.
Coordonatele GPS ale „depozitelor” de deşeuri vor fi introduse de participanţii la campania „Let’s Do It, România!” într-un soft special, realizându- se astfel o hartă a gunoaielor. Iar pe 25 septembrie, românii sunt invitaţi să participe la Ziua de Curăţenie Naţională a României, al cărei scop este acela de a curăţa zonele cartografiate în cadrul campaniei.
Caraş-Severin, doar cinci participanţi
Acţiunea demarată de voluntarii proiectului „Let’s Do It, România!”, cel mai mare proiect de voluntariat din ţară, presupune identificarea şi cartografierea, pe parcursul a două zile, a zonelor unde sunt depozitate gunoaie.
Astfel, pentru fiecare judeţ a fost alocat un weekend în perioada aprilie-iulie, acţiunile desfăşurându-se în paralel în mai multe zone ale ţării. Proiectul a demarat luna trecută, în judeţele Cluj (10-11 aprilie) şi Argeş (24-25 aprilie), peste 150 de voluntari participând la acţiunea „Let’s Do It, România!”. Iar la sfârşitul acestei săptămâni, campania ajunge în judeţele Timiş şi Caraş-Severin.
Dacă în Timiş s-au înscris 125 voluntari, în judeţul vecin doar cinci persoane şi-au manifestat interesul de a cartografia mormanele de deşeuri. Pe 15-16 mai, locuitorii din judeţele Sibiu şi Vâlcea sunt aşteptaţi să se alăture proiectului.
Apel la voluntariat
Nici în judeţele Covasna, Sălaj, Harghita şi Vrancea nu s-au înscris, până acum, prea multe persoane, numărul acestora variind între doi şi cinci voluntari. Motiv pentru care echipa „Let’s Do It, România!” le propune celor care dispun de GPS, maşină sau bicicletă, timp liber şi energie să se înscrie pe site-ul www.letsdoitromania.ro, la secţiunea „implică-te”.
„Doar pentru că te muţi cu doi metri mai departe de o grămadă de gunoi când ieşi la picnic, asta nu înseamnă că mizeria nu mai e acolo. Doar pentru că alegi să te uiţi în altă parte, asta nu înseamnă că în apele râului care îţi alimentează oraşul cu apă potabilă nu plutesc zeci de mii de PET-uri şi de pungi. Doar pentru că nu fotografiezi şi munţii de gunoaie când pleci în vacanţă, asta nu înseamnă că ei nu erau acolo”, explică iniţiatorii campaniei.
Campania se va încheia pe 25 septembrie, cu o acţiune de curăţenie generală, la care organizatorii speră să adere cât mai mulţi români.
„Acesta este, în primul rând, un proiect care îşi propune să facă curat în toată ţara într-o singură zi. Dar nu e vorba doar despre un „hei-rup” punctual, ci despre schimbarea unui mod de relaţionare cu natura. Pe de altă parte, mesajul nostru este că lucruri bune se pot întâmpla şi în România, dacă românii se unesc. După cum stau lucrurile, va fi nevoie de sute de mii de oameni pentru a curăţa gunoiul din România într-o singură zi. Nu e uşor, dar noi credem că se poate”, a declarat Anca Baniţă, reprezentant al Departamentului de comunicare în cadrul proiectului.
„Let’s Do It, România!” a fost iniţiat de mai multe ONG-uri de mediu din Bucureşti. În proiect au fost implicate, iniţial, 32 de persoane. Iniţiatorii spun că scopul proiectului nu doar acela de a implica cetăţenii, autorităţile locale, firmele şi operatorii de salubritate.
Pe termen lung, proiectul îşi propune responsabilizarea cetăţenilor faţă de mediul înconjurător şi colaborarea cu autorităţile pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi chiar a sistemului de amenzi.
MODEL
Acţiune iniţiată în Estonia
Echipa „Let’s Do It România” s-a inspirat dintr-un proiect asemănător, derulat în Capitala Estoniei, Tallin.
În vara lui 2007, la o întâlnire a câtorva ecologişti, par la mentarul Toomas Trapido şi un cunoscut antreprenor IT, Rainer Nõlvak, au propus curăţenia masivă, într-o singură zi. Deşi părea imposibil, au decis să pună în practică această idee ieşită din co mun şi au convins diverşi profesionişti din diferite domenii să se alăture proiectului.
Primul a fost Ahti Heinla, unul dintre fondatorii Skype, iar ulterior s-au înscris şi o serie de instituţii importante, cum ar televiziunea naţională sau Ministerul Mediului. Acţiunea propriu-zisă, la care au participat 50.000 de oameni, a avut loc pe 3 mai 2008.
Anul trecut, acţiuni similare au avut loc în Letonia şi Lituania. Anul acesta, pe 17 aprilie, 246.000 de cetăţeni ai Sloveniei şi-au curăţat ţara, iar alţi 100.000 de portughezi au acţionat la fel, pe 20 martie.
Acţiuni similare vor fi programate în anii următori în Italia, Serbia, Ucraina, India şi Brazilia, dar şi în oraşul San Francisco, din SUA.
.png)
